Yuuupii!!!

         Am avut o zi grea ieri si plina de evenimente si provocari personale, si abia asteptam sa vina o noua zi.
         Nerabdarea mea de a ajunge in zorii zilei urmatoare a meritat fiindca de dimineata am simtit cum mi se insenineaza putin orizontul. Ce ti-e si cu sufletul omului sau doar al unei femei?!...cea mai mica atentie, oricat de banala ar fi, iti schimba dispozitia si alunga norii negri de pe cerul starii tale.
         Astfel, desi asteptam un mesaj din alta parte, am primit un sms prin care am fost instiintata ca....voi primi coletul cu produsele de la campania Oriflame The One Collective!!! Cu toate evenimentele traite chiar uitasem ca m-am inscris; de fapt, in sinea mea nici nu credeam ca voi fi selectata :)! Asadar, la 08.30 am primit primul semn si primul zambet pe buze din restul care aveau sa vina! Abia asteptam sa ajung acasa ca sa le studiez in liniste :))

Vreau in “The ONE Collective”!

Noua campanie Oriflame mi-a atras atentia de cand a aparut la tv spotul publicitar cu Andreea Raicu, mi-a placut energia pe care o emana, imaginea unei femei puternice, hotarate.

In noul brand The One se gasesc trei game de produse destinate infrumusetarii, astfel exista produse destinate machiajului zi de zi, machiajului intens cat si machiajului rezistent. Toate trei tipurile de produse acopera gama larga a necesitatilor unei femei, de la un banal machiaj zilnic pana la un machiaj pentru un eveniment deosebit din viata.

As dori sa testez produsele promovate in aceasta campanie deoarece mi se pare mult mai practic si util sa detii armele perfecte la indemana :), si aici ma refer la produsele care nu te vor dezamagi! Mi-ar placea sa le incerc ca sa ma pot convinge de calitatea lor, de rezultatele lor promise. As prefera sa am la indemana o gama apropiata sufletului meu, cu produse a caror alegere sa fie la sigur. Consider ca este mult mai practic sa fie o gama care sa contina toate produsele necesare unui anumit tip de machiaj decat sa detin o varietate de game. Datorita tipului meu de piele sensibil si usor alergic, as fi onorata sa testez produsele si incantata sa descopar o gama adaptata nevoilor mele si nu numai!

2013

         Uitandu-ma la postarile mele, observ ca anul 2013 nu exista! M-am uitat in urma si am realizat ca a fost un an minunat si, totusi, nu am scris nimic! Apoi, s-a facut lumina, de ce?!...mi-am amintit de un interviu al unei autoare contemporane, pe care l-am vazut pe BBC, siii, doamna respectiva a  spus ca pentru a scrie bine este nevoie de o mare singuratate! Fapt care m-a speriat si din cauza aceasta am refuzat sa mai deschid blogul, desi sora mea ma tot indemna: Mai realizeaza si tu, macar o postare! :)
         ....simt nevoia sa transpun gandurile, dar totodata, mi-e teama sa nu gresesc! Apoi, incep sa ma contrazic( boala veche si grea, de altfel), vad diverse bloguri si incep sa capat curaj!
          Daca altii pot, eu de ce sa nu pot?! Nu-i asa, draga mea?!
          Back in business...nu stiu pentru cat timp insa, dar sper sa fie pentru cat mai mult! :*

E timpul pentru mine...

        Pfuu, a trecut atata timp de cand nu am mai scris pe acest blog incat nu-mi recunosc nici propriile ganduri! Recitesc gandurile si parca nu ma recunosc...sunt chiar mandra! :) S-au intamplat atat de multe incat nici nu stiu cu ce as incepe, am atatea de povestit!...
        Asa cum am scris anterior, vreau sa invat sa spun NU! si sa incerc sa-mi pastrez in jur doar persoanele care nu ma afecteaza la nivel energetic( stiu, suna ciudat, dar asta simt! sunt unele persoane care parca te obosesc cu gandurile, desi poate nu asta e scopul lor).
        Astfel, anul acesta mi-am promis sa-mi schimb partial felul de a fi, de a reactiona.
        Si am inceput usor-usor: am renuntat la o prietenie!
        Mi-a fost foarte greu, dar uneori ma impovara si simteam ca nu invat nimic, nu evoluez. Vorbeam la telefon cu orele, fiecare isi povestea problemele, ne intalneam sporadic siii...in rest, nimic! Aveam senzatia uneori ca sunt un jurnal, un interlocutor ale carui pareri parca nici nu erau auzite uneori. Am incercat de mai multe ori sa intrerup aceasta amicitie, dar nu puteam; dar, ceva s-a intamplat in mine! Am simtit ca aceasta e decizia corecta, desi uneori mai aprofundez corectitudinea deciziei. Asa sunt eu: fff nehotarata si incep imediat sa ma indoiesc de propriile decizii!
       Asta urasc cel mai mult la o persoana si de acest sindrom sufar chiar eu! Of, daca as gasi leacul!!!
        Probabil din cauza educatiei primite acasa am ajuns sa fiu asa sau poate datorita unei nevoi ascunse de a nu fi respinsa, incerc si eu sa gasesc explicatii. Nu sunt psiholog, nici nu pretind a emite judecati demne de un psiholog, dar incerc sa ma vindec singura.
       Asaa, primul pas a fost facut! Am reusit sa ma desprind de o persoana care a facut parte din viata mea cam 14 ani, cu greu, dar am reusit( bine, si la momentul acesta simt o usoara indoiala; tipic feminin!). Ma tot repet....oare ce sa insemne asta?!
       Mai mult chiar, am ajuns sa mai fac inca un lucru: spre uimirea mea, am inceput sa spun NU POT!, dar inca imi motivez constant decizia! :))
       Surpriza( chiar si pentru mine!), anul trecut am experimentat medicina homeopata, sunt incantata fiindca simt ca organismul meu nu mai este supus unei invazii medicamentoase. In schimb, parca imi ascult si aud mai bine trupul, sufletul si gandurile...ceea ce uneori ma cam sperie! Nu prea cred in teorii, gen legaturi energetice, tehnici florale Bach sau alte de genul, insa homeopatia mi-a demonstrat ca te poti vindeca doar daca crezi in fortele ei curative. Stiam de mai multi ani de aceasta terapie, dar am refuzat sa cred, uneori total, alteori partial. Ajungand intr-o etapa in care nimic parca nu mai dadea rezultate, mi-am pus toata speranta in acest tip de medicina si, cu sustinerea prietenei mele, m-am lasat pe mana doamnei doctor. O doamna in adevaratul sens al cuvantului, un pansament pentru trupul dezamagit, dar si pentru suflet! Doamna, va multumesc pentru sansa!
       Un lucru l-am invatat si nu o sa-l uit: trebuie sa am grija de mine singura fiindca nimeni, dar nimeni nu o sa aiba grija de mine precum parintii!

...multumesc mult!

         Rezolutia de Anul Nou pentru 2014 a vizat o schimbare la mine, in sensul sa primeze ceea ce simt, ceea ce vreau eu, pe scurt sa invat sa spun NU!
        Asadar, totul a inceput de la ziua mea de nastere pe care anul acesta am preferat sa o petrec altfel. In consecinta, am hotarat sa sarbatoresc intr-un cerc restrans: eu, parintele, dascalul de la biserica si 2-3 prietene. Ma urmarea gandul de a face o slujba de multumire de ziua mea de nastere si anul acesta am avut curajul sa ma duc la biserica si sa intreb daca se poate sa fac o aghiazma. Parintele a acceptat fara ezitare, fapt care mi-a umplut sufletul de bucurie. A fost cea mai frumoasa zi de nastere pentru sufletul meu, am simtit o bucurie care mi-a inundat sufletul si mi-a dat speranta si incredere pentru realizarea a tot ce mi-am propus. A fost un pas marunt, dar o mare realizare!
        Tot in stransa legatura cu apropierea mea de Divinitate, am vrut sa multumesc Domnului pentru tot binele care ma inconjoara, oamenii minunati care imi umplu existenta, si am zis sa incerc sa tin posturile de peste an, atat cat pot.
        Astfel, primul post pentru mine este cel al Pastelui, dar nu am reusit sa ma tin de cuvant decat partial si totusi...un ingeras trimis de Dumnezeu mi-a trezit gandul dintai.
        Fiind vineri, la serviciu urma sedinta si surpriza, seful nostru a hotarat sa fie una scurta si chiar sa plecam la ora 14.30...intr-o zi  minunata de primavara a fost cea mai frumoasa veste! Asadar, am plecat de la serviciu cu gandul sa ma duc la biserica din cartier pentru  participa la slujba pentru Sf. Maslu, fapt pe care l-am si facut. A fost decizia potrivita deoarece asa am ajuns sa vorbesc cu o doamna draguta care m-a ajutat sa-mi organizez faina, uleiul si lumanarile pe masa. Insa, dupa slujba, doamna a fost amabila si mi-a prezentat programul activitatilor si m-a incurajat sa vin sa ma marturisesc, desi nu tinusem postul corect. Si, asa am ajuns intr-o zi de sambata sa ma marturisesc cu o deplina seninatate...in acea biserica ma simt ca acasa, oamenii sunt atat de linistiti incat cred ca sunt intr-o alta lume! Daaa, m-am marturisit si chiar am fost sfatuita sa  iau aghiazma mare si apoi sa continuu postul si inainte de sarbatoarea Floriilor sa ma intorc sa ma marturisesc si sa iau Sfanta Impartasanie!...marturisesc ca nu m-am marturisit de vreo 4 ani si chiar imi lipsea acest lucrul!
        Am fost la doctor cu sufletul, l-am deschis si am pus pe tava toate temerile si nedumeririle mele!
Siii, nu e tot, am reusit, in sfarsit sa platesc o Liturghie...un alt lucru pe care il astept de mult timp!
         Daaa....sunt multe aspect pe care mi le-am dorit sa le fac, dar din nestiinta sau teama, am evitat sa le fac! A venit si ziua in care ingerasul mi-a aparut in cale si m-a indrumat spre ceea ce voiam sa fac, si chiar am reusit sa fac totul in doar 2 zile!
        Cum sa nu ai incredere in puterea Domnului?!...El iti trimite ajutoare care te conduc pe drumul care trebuie, cand trebuie. Din neant apar sanse, persoane, chiar necunoscute, care te ghideaza spre calea cea buna.
         Ii multumesc sefului meu fiindca ne-a scurtat sedinta , doamnei de la biserica si parintelui Mihai....va multumesc pentru ajutorul dat unui suflet insetat de Dumnezeu! Iti multumesc, Doamne!
        Simt o liniste in suflet si o mare incredere in mine, simt ca pot face mai mult si vreau sa incep calatoria spre o fiinta mai buna!
        Multumesc...un cuvant, dar care spus din inima la momentul potrivit deschide porti de mult inchise! Mi-am amintit de ceva citit intr-o carte numita Magia, scrisa de Rhonda Byrne: autoarea indemna sa practicam recunostinta, sa multumim delliberat si asa vom descoperi cum viata ni se poate schimba, cum va intra magia!
        Consider ca practicarea recunostintei fata de Dumnezeu si fata de semenii nostrii, un trai cu gandul la Decalog si pasirea pragului Casei Domnului (cat mai des cu putinta sau atat cat poate sufletul) ne-ar face sa traim frumos, in deplina impacare cu sine si cu ceilalti!

30 days shred, hmm!

        Vesnicul Facebook, sursa de informatii, mi-a oferit ocazia sa gasesc un link la o postare vis-à-vis de dorinta mea de a merge la o sala care sa fie aproape de casa, sa coste putin si sa aiba un program potrivit pentru mine....o utopie :)), fapt pentru care am amanat mersul la sala pana cand voi gasi sala perfecta! Siii, surpriza, gasesc un link care m-a directionat spre un antrenament care se mi se potriveste!!!
         Daaa, o sala pentru mine: este aproape de mine( la mine in sufragerie, ce pot sa vreau mai mult de atat!), programul mi-l fac eu, siii antrenamentul dureaza doar 30 minute maxim cu tot cu mini-pauze!!!...si, uitasem, e free!!! https://www.youtube.com/watch?v=1Pc-NizMgg8&noredirect=1
         Of, si asa a inceput Odissea numita 30 days shred cu Jillian Michaels! Este un program aparent usurel, dar imi place ca totul e gandit bine pentru mine :)) Daaa, sunt doua asistente, o incepatoare si o tipa avansata! De cand am auzit ca exista doua nivele am hotarat ca eu niciodata nu voi ajunge la avansati, ma multumesc cu partea pentru incepatori all my life! :)) Sunt mandra de mine fiindca reusesc sa tin pasul cu Anita( l-am retinut deoarece acesta este numele mamei mele!)! Nu stiu de ce, dar parca organismul meu tipa dupa antrenamentul cu Jillian!...sa vedem cand ajung la level 2!
        Dar totul a inceput din cauza prietenei mele, Nico, care vesnic ma indeamna sa tin regim, sa fac sport, sa fiu atenta la ceea ce mananc. Astfel, dupa lungi si aprige  discutii, am hotarat sa ne scriem ceea ce mancam zilnic, cata miscare facem, un fel de suport moral pentru planul nostru de stil de viata, cum ne place sa numim  dieta :) !
        Zis si facut, zilnic de doua ori pe zi am intrat pe internet si i-am scris tot ce am mancat in ziua respectiva, dar este foarte greu sa intri zilnic sa scrii ca intr-un jurnal! Recunosc ca pentru mine este util, ma ajuta sa tin evidenta alimentelor consumate(aspect important pentru mine) si reprezinta un fel de meniu zilnic pentru zilele cand sunt in pana de idei pentru un pranz, mic-dejun etc. Mai mult chiar,
privind in urma, realizez eforturile depuse de mine si constientizez ca se merita: un ten curat, o stare de bine!...aa, am uitat sa mentionez, ne-am propus sa consumam sucuri de legume, de fructe si cat mai rar, cu putinta, mancare gatita iar dulciuri, vesnicele dorite inamice in calea oricarei diete si oricarui stil de viata sanatos, macar o data pe saptamana, duminica ziua de sarbatoare! Yuupii!!!
        Conteaza foarte mult sprijinul celuilalt: cand esti decumpanit si fara idei, gasesti un mesaj de incurajare si, parca, te insufletesti si continui opera inceputa!
        Zilele acestea am fost preocupata cu problemele sufletului, dar nu am neglijat nici partea modului de viata promis...totusi, am comis o abatere! Am primit niste vouchere pentru McDonald's(daa, stiuuu, nu sunt alimentele incluse pe lista pentru o viata sanatoasa, daaaar, eu nu pot rezista unei portii de cartofi prajiti si unui dublu cheeseburger; la urma urmei, cat rau pot face?!). In timp ce savuram minunatul sandwich, in mintea deja imi planificam cum o sa fac de doua ori programul lui Jillian si, gataa, am scapat! Daaar, mi-am amintit de spusele unei colege, care mi-a povestit ca, intr-o perioada cand tinea regim de slabit prin acupunctura, daca mananci fast-food, vreo saptamana nu dai niciun kilogram jos, iar rezultatele micii slabiciuni se vad mai tarziu! Nuu peste 10 ani, ci in vreo saptamana, si nu cred ca vreau sa vad cifrele de la cantar! :))                                                   
       Vaaai, dar ce buna ar fi fost o prajitura dupa asa un festin! Of, noroc cu constiinta asta, altfel as fi savurat intr-o clipita ceva dulce!
        Si asa, am incalecat pe-o sa si v-am spus povestea mea, banala ce-i drept, dar mereu actuala pentru doamnele si domnisoarele supuse dictaturii zaharului! :)) Atentie, a nu se intelege ca mancam in mod voit atat de multe dulciuri, nu stim ce se intampla, dar o forta mai mare decat noi ne face sa cumparam si sa consumam asemenea lucruri nesanatoase de altfel! :)

Alergand pe tocuri...Anna Maxted

Unii oameni nu ajung niciodata sa fie cool, iar Puff Daddy si cu mine suntem doi dintre ei. El exagereaza cu bijuteriile, iar eu pun prea mare pret pe autoritate.(p.72)

Sunt genul de om care reuseste numai daca respecta regulile. Altii traiesc pe marginea prapastiei. Dar, daca eu as incerca, as cadea.(p.73)

         Ma regasesc in unele din crampeiele de ganduri adunate in aceasta carte,nu stiu ce ma tine aproape de ea! Nu e genul meu de lectura, desi alambicata la inceput (mi-a luat ceva timp pana sa deslusesc care si cum stau treburile cu personajele), lectura avanseaza in mod placut destul de usor, e ca o comedie usoara cu adolescenti!....abia astept sa vad ce cale va alege: sa mearga pe marginea prapastiei sau tot pe drumul batatorit?
         Fac mereu ceva in functie de cineva, si cred ca ar fi timpul, stiu asta in mod clar, sa fac ceea ce simt eu! Doar ca e tare dilematic drumul meu, nici eu nu-l stiu! Dar merita incercat fiindca azi ma simt mai puternica, mai curajoasa, daca nu acum, atunci cand?....am trait si am mers relativ pe langa drumul drept, am vazut cum e sa mergi pe  marginea prapastiei, dar nu e pentru mine.....e adrenalina, e funny, dar e prea dezordonat si constructia mea nu-mi permite luxul de a spune: Si ce daca, o luam de la capat cumva! Sunt precauta, imi place ca atunci cand am nevoie de ceva sa deschid dulapul si sa imi satisfac nevoia, nu sa astept, sa imi fac planuri, sa ma gandesc cum as putea sa fac sa obtin un lucru....un teanc de sacrificii!
       P/S: Gandul schimbarii m-a tot urmarit, fapt care s-a materializat timid, intr-un final! :)Bineinteles, ca nu am avut rabdare sa termin cartea, desi e inca pe noptiera, alaturi de alte carti care isi asteapta randul la lectura!

Despre visuri...

Hmmm.....intotdeauna ce mi-am dorit, mai devreme sau mai tarziu, s-a indeplinit! Tot ce mi-am imaginat in cele mai mici detalii, cadre in care m-am vazut, totul s-a intamplat exact cum mi-am plasmuit in lumea mea!

           La ora de geografie impreuna cu o prietena de a mea ne placea sa ne intrecem la nivelul cunostintelor noastre despre relieful, apele si resursele tarii noastre! In jocurile noastre ne-am facut un top al locurilor in care am dori sa ajungem, sa le vedem cu ochii nostri, nu doar in pozele din manual. Am fi vrut sa mergem la Focul viu, la Vulcanii noroiosi, la cel mai mare ghetar din estul Europei care se afla in muntii Apuseni, sa ne odihnim pe malul lacului Sfanta Ana, la Cimitirul Vesel, sa ajungem la Sovata sa vedem Lacul Ursu, sa coboram in adancul pamantului intr-o salina, sa vedem teiul lui Eminescu, plopii fara sot si sa privim padurea de argint!!!
          Cat despre celelalte teritorii din afara tarii.....sunt mult prea multe, dar doua sunt inca de actualitate in suflet: Mormantul sfant si piramidele....aaah, si Cascada Niagara!
          Anii au trecut si viata ne-a dus pe drumuri separate, insa visul de a vedea cu ochii nostri macar unele zone ne-a ramas in suflet! Topul acela m-a urmarit in subconstient: cum se poate sa inveti despre anumite lucruri fara sa le vezi, cum sa le fixezi, cum sa le stii atat de precis?.....nimic nu se compara cu imaginea ce mi-a ramas in memoria afectiva a Vulcanilor noroiosi, cu drumul strabatut pana acolo, cu tipul de sol.....tot ce am invatat la geografie, acum imi apareau crampeie de cunostinte! Cred ca mi s-ar fi intiparit si as fi inteles mult mai usor!
         Intr-un singur an am reusit sa imi indeplinesc o parte din dorintele mele legate de geaografia Romaniei: am vazut lacul Sfanta Ana...ce liniste era si ce curatenie! Incercam sa cuprind lacul cu privirea, sa-l fotografiez, sa mi-l intiparesc in cele mai mici detalii......era in fata mea, imi treceam mana prin apa sii..tot nu credeam ca e real, finally!
         .....tot in aceeasi excursie, in care am plecat datorita unui inger pe care Dumnezeu mi l-a scos in cale, am vazut singura planta carnivora din Romania, si e atat de mica si totusi atat de periculoasa!
          Ce aer curat si ce sentiment placut de alta lume, de relaxare totala am simtit in Praid, la Sighisoara!
           Ne dorim atat de multe.....si totusi, daca ne dorim din tot sufletul, apar momente, persoane in drumul tau care te duc acolo unde iti doresti....trebui doar sa iti doresti si sa accepti sa mergi!

Concuurs.....Makeup and Beauty By Kleo &Total Pro Beauty

            Fiindca sunt fascinata de cate minuni pot face pensulele de machiaj, am gasit un concurs la care se poate castiga un set!!!! Iata aici: link
            Succes tuturor! Poate castig, daca nu...e bine si asa, macar am participat! :)

Bon Jovi

Cand eram in clasa a VII-a s-a organizat o tombola cu premii cu ocazia sarbatorilor Craciunului. Am primit cadou o caseta cu Bon Jovi si am ascultat primele acorduri de la o melodie siiii.....de atunci nu am vrut sa ascult aceasta formatie! De ce?....fiindca in mintea mea credeam ca era rock, o muzica nedigerabila de sufletul meu!

        Dar peste ani am descoperit ce greseala am facut, si acum regret ca nu am avut curiozitatea sa ascult macar o singura data toata caseta! ....As vrea sa-i pot multumi celui care a vrut sa-mi largeasca orizontul muzical si caruia eu nu i-am zis nimic in legatura ca acel cadou minunat!

        Ascult Bon Jovi si nu pot sa inteleg cum de nu am avut placerea de a asculta aceste melodii deosebite, de a intelege aceste versuri extraordinare. Uneori, ma regasesc in unele versuri, alteori imi vine sa ascult o melodie on and on...
         Si videoclipurile.....deosebite!

          Medicament pentru sufletul meu...aduce liniste si pace, o stare de impacare cu mine insumi! Sleep well my love!

Without you there's no place to belong...

Can you hear me?.....plangand, intrebandu-ma de ce toate s-au dus, de ce suntem aici si nu acolo unde trebuia sa fim conform visurilor noastre!

            Pfuu, e atat de greu sa te trezesti ca tot ce ti-ai dorit, tot ce ti-ai planificat se duce intr-un neant....am capatat un soi de frica incat mi-e teama sa aduc in discutie anumite subiecte, parca din teama de a nu se indeplini! Mi-am dorit atat de multe lucruri incat uneori ma intreb daca acele visuri erau ale mele sau imi doream doar din inertie, dintr-un  spirit de turma, dintr-o dorinta de a ma incadra in aceasta lume, de a fi in rand cu lumea, cu ceilalti! Siii, totusi, ce vreau eu?....cred ca nici eu nu mai stiu!
          Ce imi doream cand eram mica? ...nu stiu! As vrea sa pot spuna ca imi doream ceva, dar nu-mi amintesc sa-mi fi dorit ceva cu ardoare. De exemplu, cand voi fi mare, voi fi medic! Nuuuu...., ganduri de astea n-am avut! Am crezut ca toata lumea traieste la fel cum traiesc eu, ca toti au de toate, ca simplul serviciu iti va aduce comfortul de care ai nevoie, independenta financiara si posibilitatea de a trai o viata pe cat am trait pana la varsta crudei treziri la realitate!
          E trist ca am ajuns aici si inca nu-mi vine a crede ca, desi am facut ce trebuie, am mers pe drumul drept si corect, nu sunt pe drumul pe care il consideram ca e cel pe care toti trebuie sa mergem...intr-o lume in care fiecare merge la serviciu, apoi vine acasa si isi traieste viata asa cum ii place! Dar nu, nu e asa!
          Pe langa dezamagirile cotidiene, se mai intampla si alte evenimente minore sau majore care nu fac altceva decat sa doara si mai mult, sa acutizeze ...
          Unde e locul meu? Ce ar fi trebuit sa fac si n-am facut? Probabil n-ar fi trebuit sa ma opresc din mers, ar fi trebuit sa-mi urmez calea in acea zi....din acel moment viata mea a luat alt sens si acum sunt in deriva!

         De ce ma intorc cu gandul la tine desi ar trebui sa privesc in alta parte?.....stiu raspunsul, dar ma amagesc ca l-am uitat, l-am pitit intr-un colt indepartat al sufletului meu pe care nu vreau sa-l deranjez!

A dream came true...

"Se spune ca atunci cand Dumnezeu iti daruieste un cadou ti-l impacheteaza intr-o problema. Imi amintesc ca intr-un moment mai dificil din viata mea cineva imi povestea: daca strivesti masline...iese ulei; nu iese vin daca strugurii nu sunt presati; nici parfum nu poti face fara sa strivesti florile...Simti presiune in viata ta ? Asculta-ma bine! Dumnezeu scoate ce-i mai bun din tine!"

              Incerc sa-mi aduc aminte unde am citit aceste randuri. Nu sunt gandurile mele, nu le-am gasit la momentul potrivit pentru mine...desi chiar daca le-as fi citit, cu siguranta nu le-as fi trecut prin filtrul trairilor mele astfel incat sa reusesc sa inteleg sensul acestor vorbe. Acum au sens desi  uneori mi se pare ca sensul acela din planl mental as vrea sa coboare, sa se transforme in ceva concret! Teoretic am inteles ideea, dar practic nu vad nimic.....! Uneori consider ca toate au rostul lor.           

             Astfel, acum vreo 10 ani ma gaseam citind afisele cu tot felul de scoli de dans, imi doream atat de mult sa ajung si eu la un curs! M-am dus doar sa ma interesez la cel mai apropiat centru de casa mea, dar programul era tocmai pe dos pentru mine. In acea perioada eram studenta la zi, lucram si incercam sa mai petrec putinul timp liber cu cine se nimerea ....credeam ca totul e posibil dupa ce termini studiile! :(

             Dar visul meu s-a indeplinit, mult mai tarziu ce-i drept! Prima incercare a fost datorita unui coleg de serviciu; el impreuna cu o grup de fete si baieti m-au luat peste tot: la cursuri de dans, la petrecerile de dupa cursuri, la tot felul de evenimente organizate...dar parca nu ma integram! Asa ca am renuntat, cu gandul ca am doua picioare stangi si corpul ...o buturuga :))  Dar incercarea mea nu a luat sfarsit aici! In timp ce navigam pe internet am peste o pagina a unei scoli de dans din apropierea casei mele si am simtit ca la aceasta scoala de dans trebuie sa merg! In plus, intr-o seara m-am intalnit cu niste amice si, la o mica discutie, ele m-au anuntat ca se duc la o scoala de dansuri unde noi, cei care lucram in acelasi domeniu, avem reducere 50 % din abonament si ca marti se duc .....Astfel, ajung la ziua cu pricina si acolo ma intalnesc cu amicele mele. Am zis ca va fi ok avand in vedere ca macar cunosc cateva persoane, dar dupa prima ora pot sa spun ca de atunci abia astept urmatorul curs....ce e atat de interesant si placut?! ....probabil modul de predare, faptul ca acum sunt dispusa sa invat, dar in ritmul meu!

         Nici eu nu stiu exact, dar simt ca abia astept zilele de luni si miercuri ca sa ma duc la dansuri! E amazing cum un lucru atat de simplu iti poate schimba starea de spirit! Mai ales ca azi am fost si laudata! Ce bucurie am simti si cata incredere am capatat in cele doua picioare stangi si in acea buturuga! :))

         Sunt persoane care imi critica modul de a gandi, dar eu consider ca Dumnezeu iti da la timpul potrivit acel lucru pe care ti-l doresti, respectand niste conditii: sa stii ce vrei, sa vrei cu tarie si sa ai incredere in faptul ca atunci cand esti pregati, cu siguranta, se va intampla!

uneori mi-e greu sa inteleg de ce...

"Cel mai dureros lucru in dragoste e ca sufletul ti-l fura, de obicei, cel ce are mai putina nevoie de el." [I. L. Caragiale]

              De ce se intampla atatea lucruri? De ce atatea persoane in jurul meu sufera, fiecare din motive proprii? Incerc sa inteleg; uneori, suferintele mi se par mai mari decat poate suporta o persoana. As spune ca functioneaza principiul acela pe care l-am invatat candva la pedagogie sau la psihologie, dar nu mai stiu exact cum se numeste: pui copilul sa rezolve o problema usoara, apoi mai grea si, in final, o problema care ii depaseste nivelul;scopul ultimei probleme e ca rezolvand aceasta problema sa isi depasesca singur nivelul intelectual, pregatindu-l insa pentru viitoarele probleme. Oare asa e si in viata? Trebuie sa trecem prin situatii, pe care le auzeam la altii, mult prea dificile pt noi....care este sensul? Sa fim pregatiti pentru mai rau de atat. O sa fim oare nevoiti sa trecem prin situatii si mai grele? Mai grele de atat? Poate pentru unii probleme mele sunt banale, dar mie in momentul in care ma aflu mi se par covarsitoare. Uit de ele, dar, cand aud situatii similare pe care persoanele de langa mine le traiesc , imi revin ....si e greu! De ce? De ce? De ce? 

             In seara asta o amica de a mea sufera....si a ales sa sufere de una singura, desi poate ar fi fost mai bine sa nu stea singura cu gandurile ei. Unele persoane reactioneaza in mod total diferit de cum ai crede! Cateodata Dumnezeu te intareste atunci cand ai crede ca nu mai ai resurse....nu vreau sa ma paraseasca ajutorul divin niciodata!!!niciodata, am nevoie de el!

             Si eu am auzit de multe ori ca timpul le vindeca pe toate, dar sunt unele rani care pur si simplu nu vor sa se cicatrizeze, desi timpul trece si facem eforturi......poate vor trece, dar semnul acela tot ramane pe suflet! 

              De ce nu exista un manual pentru rezolvarea problemelor sufletului? ....pentru fiecare problema sa existe la sfarsitul manualului o cheie. Azi la radio vorbeau de un manual despre cum sa-ti inseli iubita fara ca ea sa afle; de ce nu un manual despre cum sa traiesti frumos, in armonie cu celalalt???

            Nu cred ca exista o solutie universal valabila pentru incercarile sufletului, fiecare isi rezolva probleme dupa cum simte...As vrea sa cred ca tot ce am facut pana acum a fost bine fiindca am facut intotdeauna ceea ce am simtit!

            Refuzam sa vedem unele lucruri desi sunt evidente, ne incapatanam sa credem ca noua nu ni se poate intampla un asemenea lucru....incercam sa ascundem tot printr-un zambet fortat, printr-un machiaj deosebit, un gest frumos, desi cand am inchis usa ne scurgem pe podeaua trupului sub greutatea durerii sufletului....dar toate trec si toate sunt cu un scop, de-ar aparea o data.

           Cand am auzit vocea amicei mele, o voce de o veselie fortata, usor plansa, am simtit cum retraiesc acel sentiment prin care am trecut si eu......voiam sa o mint, dar ma minteam pe mine!.....sunt aici, la orice ora, indiferent de zi!

......

            Sunt zile in care abia astept sa se intample ceva, sa sune telefonul, sa gasesc un film bun....ceva! Dar sunt si zile in care parca nu se mai termina alergatul dupa tot felul de activitati, dar pentru altii! Si, nu stiu cum se intampla, ca toti se gasesc unul dupa altul sa-mi ceara cate ceva, la un moment dat chiar ar trebui sa fiu in 3 locuri,siiii....chiar nu as vrea sa-i refuz! Azi, azi am avut o zi de 12 ore de drumuri prin traficul minunat al orasului! Noroc ca mai exista unele persoane care ne suna sa ne intrebe daca am mancat ceva pana acum si abia atunci realizez de ce ma simt asa sfarsita si obosita: da, nu am mancat nimic! nici nu am simtit cum a trecut timpul! Timpul trece pe langa mine, iar eu il folosesc rezolvand sarcinile altora, amanand la infinit deciziile privind drumul meu in viata. Oare cand voi fi pregatita sa-mi asum responsabilitatile? Cand voi renunta sa le ascund in partea inconstienta a mintii mele?...nici acum nu sunt in stare sa formulez un raspuns: nu stiu! Nu stiu este cel mai rapid raspuns, mai bun cred ca ar fi vom vedea, dar nu-mi prea reuseste!
            Timpul trece prea repede sau nu stim noi sa-l apreciem? Sa ne petrecem timpul facand ceea ce ne place si atunci poate am simti mult mai putin frustrant aceasta petrecere. Incotro?......

Mos Nicolae....

            Pe unele bloguri deja au aparut concursuri cu Mos Nicolae!!! .....la unele, cerinta presupune a scrie a poveste trista/fericita in legatura cu aceasta sarbatoare.
            Pffuu, am rascolit amintirile din memoria mea afectiva in cautarea acelui moment perfect!  si....mi-a fost foarte greu, dar mi-au venit in minte cateva! Abia acum realizez ce copilarie frumoasa am avut si cat de mult s-au straduit parintii nostrii! Cand eram mica stiam doar sa cer, sa cer, sa plang daca nu obtineam ceea ce voiam! Dar parintii mei au stiut cum sa faca in asa fel incat sa nu simtim lipsa cadourilor dorite deoarece erau simple mofturi! Parintii mei au cernut mereu dorintele mele si.....sincer, nu stiu cum au reusit sa ma faca sa inteleg ca unele lucruri nu erau necesare, chiar nu am idee! As vrea sa fiu atat de priceputa in cresterea si educarea copiilor!
          

BeautifulM.: Christmas Giveaway

BeautifulM.: Christmas Giveaway: Cu ocazia sarbatorilor de iarna care se aproprie cu pasi repezi m-am gandit sa ofer un mic "cadou" unei fete si cum pot face ...

Sleek....

            http://alice-machiaj.blogspot.com/2011/12/christmas-giveaway.html acesta e link-ul pentru un nou concurs organizat! La bataie sunt puse 3 palete de la Sleek!

Va fi doar un singur premiu una din paletele de mai jos + un cadou surpriza .

Bad Girl

 

Sunset

Storm

Ce trebuie sa faceti :

- sa dati like paginii mele de facebook clik aici

- ( +1 entry) sa ma urmariti prin GFC  ( doar daca aveti blog , daca nu dati doar like la pagina de facebook)

- ( +1 entry) sa dati share pe facebook la aceasta postare

- ( +1 entry) daca aveti blog sa faceti o postare cu un link activ catre giveaway

- sa lasati comentariu la aceasta postare cu : paleta pe care o doriti , numele de FB , numele prin care ma urmariti prin GFC , link-ul cu care ati dat share , link-ul postarii

Regulile sunt foarte simple, castigatoarea va fi aleasa prin random.org . Giveaway-ul se incheie pe data de 24 decembrie ora 22:00 , iar pe data de 25 decembrie , in ziua de Craciun, voi anunta fericita castigatoare!

Tag-ul meu de 5...!

           Am primit un tag de vreo cateva zile si tot astept ceva timp liber ca sa pot il pot realiza. Tag-ul l-am primit de la CatalliNails si se refera la identificarea a cinci produse pe care le utilizam, dar al caror pret sa fie sub 20 de lei:

                      http://catallinanails.blogspot.com/2011/11/un-alt-tag-siblog-award.html
        
           Mie mi-a fost foarte usor sa le stabilesc deoarece nu am prea multe, dar cele pe care le voi prezenta le folosesc de foarte mult timp.....si chiar cu mult drag:

          Primul produs, pe care il utilizez de cel mai mult timp, este acesta un ser pentru varfurile deteriorate de la Avon, Advance Techniques, pentru toate tipurile de par (imi place ff mult cum miroase parul dupa aplicarea acestui ser) :

          Al doilea produs il reprezinta un balsam de buze de la firma FOREVER LIVING PRODUCTS: Proprietatile calmante ale plantei Aloe vera sunt ideale in cazul ingrijirii buzelor. Aloe vera, jojoba si ceara de albine s-au reunite pentru a se realiza cel mai performant cerat pentru ingrijirea buzelor in orice anotimp; inmoaie, netezeste si hidrateaza buzele uscate si crapate. La munte, la schi, la mare, la plaja, oriunde in aer liber, va fi usor de transportat si comod de utilizat, datorita dimensiunilor sale reduse si aspectului sau practic. Eu sunt multumita de el, mi-a fost recomandat de o prietena in perioada cand aveam probleme dese cu herpesul......si mi-a folosit! Multumesc!

            Al treilea produs este creionul contur pentru ochi de la Avon, Glimmerstick diamonds, smokey diamond:

              Al patrulea produs il constituie dizolvantul pentru unghii de la Blanchette, unul regenerant, fara acetona:

            Si ultimul produs, trebuie sa recunosc ca este si ultima aparitie in lista mea de produse pentru fata, il reprezinta o crema de fata de la Plant activ, crema nutritiva cu ulei de catina:

Liftactiv flexilift teint

            Acum 2 saptamani am primit fondul de ten si am fost rugata sa fac un review dupa utilizarea acestuia. Ocazia mi-a fost oferita de adyna s blog: http://www.adynas.com/2011/11/dermatocosmeticele-prietenele-tenului.html
            Vichy transmite faptul ca sanatatea inseamna frumusete, asa ca acest brand promite un rezultat dorit de majoritatea femeilor, tinerelor etc. Mi s-a oferit oportunitatea de a testa timp de o saptamana fondul de ten de la Vichy-LIFTACTIV FLEXILIFT TEINT, nuanta clair, nude 25.
            Pentru inceput doresc sa mentionez ca a fost o provocare pentru mine deoarece am un ten pe fond alergic si sunt in cautarea fondului de ten ideal pentru de vreo 2 ani; efectiv, de fiecare data cand cumpar un fond de ten, il achizitionez cu inima indoita gandindu-ma ca nu o sa-l tolereze pielea mea. Ceea ce m-a determinat sa particip la testarea acestui fond de ten este faptul ca acesta are in componenta sa apa termala, un element vital pentru o piele sanatoasa, precum si faptul ca se sustine ca este hipoalergenic.
            Liftactiv flexilift teint este un fond de ten care asigura prin componentele sale un efect de lifting, o luminozitate imediata. Ridurile sunt ca si netezite intr-o luna, tenul este uniformizat si luminos, cu aspect odihnit. Isi pastreaza aspectul radiant pe tot parcursul zilei.
            Pana aici, cand citesti ti se pare totul comercial, advertising, asa am crezut si eu! Dar l-am folosit si din prima clipa pot spune ca l-am inclus pe lista mea de MUST HAVE. Intr-adevar, prima senzatie este a unui fond de ten light(usor), are o textura fluida,catifelata chiar. Pentru un machiajul de zi cu zi, consider ca este alegerea cea mai buna deoarece nu incarca tenul , nu iti strange fata, nu se ia prea mult pe display-ul telefonului....si plusurile pot continua.
            In schimb, am observat ca are un nivel de acoperire de 90%, insa acesta scade catre 80% dupa vreo 6 ore de la momentul aplicarii. In privinta actiunii asupra matifierii, l-as incadra la categoria semi-mat.
            Ceea ce mi-a placut cel mai mult este faptul ca iti confera un aspect natural al pielii, multe dintre prietenele mele admirandu-mi tenul initial, chiar intrebandu-ma ce crema de fata folosesc. Atunci bucuroasa, chiar mandra as putea spune, le-am descris aventura mea cu acest fond de ten.
           In privinta efectului de lifting inca nu ma pot pronunta pe deplin, insa am remarcat faptul ca ridurile fine din jurul ochiului nu erau atat de evidente, chiar estompate. Acest fapt insa este evidentiat abia dupa o luna, cel putin asa se indica pe cutia acestui flacon.
           Un alt aspect important al acestui fond de ten, care il recomanda pentru a fi utilizat, se refera la faptul ca asigura o protectie solara 20 SPF.
            De asemenea, pot mentiona si faptul ca l-am testat putin, adica l-am aplicat fara a asigura o baza, direct pe pielea proaspat spalata......si efectul a fost unul natural, am avut o senzatie placuta!
           Intr-adevar acest fond de ten este unul ideal pentru machiajul de zi cu zi, pentru intretinerea pielii, pentru hidratarea acesteia. Aspectul pielii este unul sanatos, asa cum se mentioneaza si in prospectul sau, iti asigura o naturalete deosebita si confera o senzatie de persoana cu un ten frumos si odihnit, sanatos.....intr-un cuvant un ten vichy!

Concurs Liana s Boutique

          Desi sunt fana produselor Sleek, abia acum am dat de acest concurs. Cu ocazia implinirii a unui 1 an, ni se ofera o trusa  fascinanta ....:) Click aici pentru participare:

        http://lianabazar.blogspot.com/2011/11/magic-giveaway.html

Succes!!!

MAGIC GIVEAWAY

La inceputul lui decembrie blogul meu implineste 1 anisor. Vreau sa va multumesc ca mi-ati fost alaturi si dau startul unui giveaway.
Regulile sunt urmatoarele(banuiesc ca le stiti deja):
1. Sa va abonati prin Google Friend la blogul meu.
2. Sa faceti o postare cu acest concurs si sa-mi trimitet link.
3. Cele care nu au blog, vor trimite pe mail unor prietene(si mie, in copie)  adresa blogului si cateva cuvinte despre el.
4. UPDATE: SA ADAUGATI BLOGUL MEU LA LISTA VOASTRA DE BLOGURI(OBLIGATORIU)

LE ROG PE FETELE CARE M-AU AVUT IN LISTA LOR SI M-AU STERS IMEDIAT DUPA INCHEIEREA UNUI GIVEAWAY, SA NU MAI PARTICIPE. MULTUMESC PT INTELEGERE.

PERIOADA: 11 NOIEMBRIE- 6 DECEMBRIE
VA ROG SA VA LASATI SI MAIL-UL.

Si acum premiul:
 SLEEK OH SO SPECIAL PALETTE